Talmudul din Babilon. O carte rasistă, antiumană și anticreștină? (2)

”Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela.” (1 Ioan 5:16)
” De aceea vă spun: orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.” (Matei 12:31)

sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Jesus_in_the_Talmud 

Critici privind textul Talmudului din Babilon, versiuni și modificări
Începând cu secolul 13, manuscrisele talmudice au fost uneori modificate ca răspuns la criticile datorate disputelor cu privire la mesaj, precum și datorită ordinelor venite din partea bisericii catolice. Manuscrisele existente au fost modificate prin ștergere, iar cele ulterioare prin omiterea pasajelor respective. Iată mai jos o listă comparativă, cu astfel de modificări, întocmită de Peter Schäfer:
Pasaje privind execuția lui Isus (Sanhedrin 43 a-b):
Ediții Talmud:
Herzog 1        ”În ajunul Paștelui ei l-au spânzurat pe Isus Nazarineanul.”
Vatican 130   – lipsă pasaj –
Vatican 140    – lipsă pasaj –
Munich 95          ”În ajunul Paștelui ei l-au spânzurat pe [numele șters]
Firenze II.1.8–9  ”În sabatul din ajunul Paștelui ei l-au spânzurat pe Isus Nazarineanul.”
Karlsruhe 2    ”În ajunul Paștelui ei l-au spânzurat pe Isus Nazarineanul.”
Barco     ”În ajunul Paștelui ei l-au spânzurat pe [numele nu e lizibil]
Soncino     ”În ajunul Paștelui ei l-au spânzurat pe [numele nu e lizibil]
Vilna [întregul pasaj șters de cenzor]
Pasaje privind pedeapsa lui Isus în Iad (b Gittin 57a)
Ediții Talmud:
Herzog 1
Vatican 130 ”s-a dus și l-a adus pe Isus Nazarineanul”
Vatican 140 ”s-a dus și l-a adus pe Isus”
Munich 95 ”s-a dus și l-a adus pe Isus”
Firenze II.1.8–9
Karlsruhe 2
Barco
Soncino ”s-a dus și l-a adus pe [lipsește numele]
Vilna ”s-a dus și i-a adus pe păcătoșii lui Israel.”
Pasaje cu referire la discipolii lui Isus (Sanhedrin 43 a-b)
Ediții Talmud:
Herzog 1 ”Isus Nazarineanul a avut cinci discipoli.”
Vatican 130
Vatican 140
Munich 95 [textul a fost șters]
Firenze II.1.8–9 ”Isus Nazarineanul a avut cinci discipoli.”
Karlsruhe 2 ”Isus Nazarineanul a avut cinci discipoli.”
Barco [nelizibil] a avut cinci discipoli.”
Soncino
Vilna [întregul pasaj șters de cenzor]
Posibile referințe talmudice la Isus
Există mai multe pasaje talmudice despre care se spune că, se referă la Isus. Următoarele sunt printre cele mai controversate, atacate și, eventual, cele mai notabile. (Bernhard Pick, The Talmud: What It Is and What It Knows of Jesus and His Followers, publisher? 1887 (reprint Kessinger Publishing, LLC, 2007. p v–ix); Edgar V. McKnight, Jesus Christ in history and Scripture, Mercer University Press, 1999. pp 28–29; vezilink )
”Rabini noștri ne-au învățat că, Isus din Nazaret a avut cinci discipoli, iar aceștia sunt :. Matthai, Naqqai, Netzer, Buni, și Todah”, (vezi link; Talmud Sanhedrin 43a; Peter Schäfer, Jesus in the Talmud, Princeton University Press, 2007. p 75; Bernhard Pick, The Talmud: What It Is and What It Knows of Jesus and His Followers, 1887 publisher? (reprint Kessinger Publishing, LLC, 2007. p 116))
Învățatul a spus:. Isus din Nazaret practica vrăjitoria și l-a înșelat și dus în rătăcire pe Israel.”(vezi link ; Talmud Sanhedrin 107b, Sotah 47a; Peter Schäfer, Jesus in the Talmud, Princeton University Press, 2007. p 35; Bernhard Pick, The Talmud: What It Is and What It Knows of Jesus and His Followers, publisher? 1887 (reprint Kessinger Publishing, LLC, 2007. p 114))
“Isus, fiul lui Stada este Isus, fiul lui Pandira?”
Rav Hisda a spus, “Soțul a fost Stada și amantul a fost Pandera.”
“Dar nu era soț Pappos, fiul lui Yehuda, cu mama lui, STADA?”
” Nu, mama lui a fost Miriam, cea care lăsa părul să-i crească lung și a fost numită Stada. Pumbedita spune despre ea: ” Ea i-a fost necredincioasă soțului ei”
(vezi link;Talmud Shabbat 104b, Sanhedrin 67a; Peter Schäfer, Jesus in the Talmud, Princeton University Press, 2007. p 18-19; Bernhard Pick, The Talmud: What It Is and What It Knows of Jesus and His Followers, publisher? 1887 (reprint Kessinger Publishing, LLC, 2007. p 117-120))
În ajunul Sabatului și al Paștelui, Isus Nazarineanul a fost spânzurat și înaintea lui mergea un crainic care anunța că, “Isus din Nazaret va fi ucis în curând cu pietre pentru că, a practicat vrăjitoria și a instigat și l-a sedus pe Israel la idolatrie. Oricine știe ceva în apărarea lui, poate veni să dea o declarație.” Dar pentru că ei nu au găsit nimic în apărarea lui, l-au spânzurat în ajunul Sabatului și în ajunul Paștelui.
Talmudistul Ulla a spus: “Oare credeți voi că, Isus Nazarineanul era unul pentru care ar putut fi posibilă apărarea? El a fost un mesit (cineva care a instigat pe Israel la idolatrie), despre care cel Milostiv [Dumnezeu] spune: ”să n-arunci spre el o privire de milă” (Deuteronom 13: 8.)… Cu Isus din Nazaret a fost diferit pentru că, el a fost aproape de cârmuire.” (Talmud Sanhedrin 43a; vezi link ; Peter Schäfer, Jesus in the Talmud, Princeton University Press, 2007. p 64-65; Bernhard Pick, The Talmud: What It Is and What It Knows of Jesus and His Followers, 1887 (reprint Kessinger Publishing, LLC, 2007. p 115))
Referințele specifice
Sanhedrin 43a (http://www.halakhah.com/sanhedrin/sanhedrin_43.html) relatează despre procesul și executarea unui vrăjitor numit Isus (” Yeshu “în ebraică) și a celor cei cinci discipoli. Vrăjitorul este drogat și spânzurat în ajunul Paștelui. (Siedman, p 137; Cohn-Sherbok p 48)
Sanhedrin 107 [http://www.halakhah.com/sanhedrin/sanhedrin_107.html] vorbește despre un Isus (“Yeshu”) care “îl ofensase pe învățătorul său, deoarece îi acorda pea multă atenție soției proprietarului unui han. Isus a dorit să fie iertat, dar [rabinul lui] nu s-a grăbit să-l ierte, și Isus, în disperare, a luat un idol și s-a închinat la aceasta.” [Cohn-Sherbok, p 48″]
În Gittin 56b, 57a [http://www.halakhah.com/gittin/gittin_56.html] este menționată o poveste în careOnkelos (Aquila din Pontus) mărturisește despre duhul unui Yeshu care a căutat să-l ducă în rătăcire pe Israel.  El descrie pedeapsa din viața de apoi ca pe o fierbere în excremente. [Jesus in the Talmud by Peter Schäfer, Princeton University Press, 2007, p 13, 85–92, 98–100, 113, 174.; Jewish history and Jewish memory: essays in honor of Yosef Hayim Yerushalmi by Yosef Hayim Yerushalmi, UPNE, 1998, page 33.; Why the Jews Rejected Jesus: The Turning Point in Western History by David Klinghoffer, Random House, Inc., 2006, page 154 (identifies source of criticism as King Louis IX). Tolerance and intolerance in early Judaism and Christianity by Graham Stanton, Guy G. Stroumsa, Cambridge University Press, 1998, page 247 (also includes a discussion of the censorship that removed references to Jesus – see footnote #34 on page 256; includes the assertion that “Balaam” is one of the names used instead of Jesus/Yeshua).)
Unii critici susțin că, numele ebraic Yeshu nu este o formă scurtă a numelui Yeshua ci mai degrabă un acrostih pentru expresia ebraică “fie ca numele și memoria lui să fie șterse”, creată prin omiterea primei litere din cuvântul ebraic. (Howard, George, Hebrew Gospel of Matthew, Mercer University Press, 1998. Howard cites Krauss, Das Leben Jesu, p 68)

În plus, în Disputa de la Paris din 1240 , Donin (evreu convertit la creștinism) a prezentat acuzația că, Talmudul vorbește hulitor despre Maria, mama lui Isus (“Miriam” în ebraică), iar această critică a fost repetată în mai multe surse creștine. [Siedman, p 137 (discussing Donin);]

Donin a remarcat atunci: “Pasajul spune că cineva … a fost spânzurat în Lida în ajunul Paștelui, iar numele mamei aceluia era Miriam, “coafeza “; … numele iubitului ei era Pandira Deci Maria este numită de Talmud ca adulterină..”(Cohn-Sherbok, p 48, citându-l pe Maccoby, p 157) (alte referințe: Voorst, Robert E., Jesus outside the New Testament: an introduction to the ancient evidence, Wm. B. Eerdmans Publishing, 2000. p 113; Chilton, Bruce, Studying the historical Jesus: evaluations of the state of current research, BRILL, p 444; Dictionary of Jesus and the Gospels, Editors Joel B. Green, Scot McKnight, I. Howard Marshall, InterVarsity Press, 1992, p 366)
Textele citate de critici includ:
Sanhedrin 67a, [http://www.halakhah.com/sanhedrin/sanhedrin_67.html];
Sanhedrin 106a, [http://www.halakhah.com/sanhedrin/sanhedrin_106.html] și
Shabbath 104b [http://www.halakhah.com/shabbath/shabbath_104.html].
Cu toate acestea, referirile la Maria nu sunt specifice, iar unii afirmă că acestea nu o vizează pe mama lui Isus, sau că  poate se referă la Maria Magdalena.
“În Disputa din Paris, rabinii au răspuns că, nu putea fi vorba despre Maria pentru că, nu este menționat numele lui Isus în pasajul respectiv și pentru că execuția are loc în Lida, și nu la Ierusalim.” (Cohn-Sherbok, p 48; — vezi și http://www.angelfire.com/mt/talmud/jesus.html)
Sumar al referilor la Isus în Talmdul din Babilon
Oamenii de știință au identificat următoarele referințe în Talmud, despre care unii înțeleg că se referă la Isus: [Peter Schäfer]
Isus este descris ca un vrăjitor împreună cu ucenicii (b Sanh 43a-b)
Vindecări în numele lui Isus (Hul 2: 22f, AZ 2: 22/12; y Shab 124: 4/13, QohR 1: 8; b AZ 27b)
Isus ca profesor Torah (b AZ 17a, Hul 02:24, QohR 1: 8)
Isus ca un fiu sau discipol care s-a dovedit prost (Sanh 103a / b; Ber 17b)
Isus ca un ucenic frivol care practica magia și se întorsese spre idolatrie (Sanh 107b; Sot 47a)
Pedeapsa lui Isus este în iad (b Git 56b, 57a)
Execuția lui Isus (b Sanh 43a-b)
Isus ca fiu al Mariei (Shab 104b, Sanh 67a)
Isus, ca vrăjitor.
Sanhedrin 43a relatează despre procesul și execuția lui Isus și a celor cinci discipoli. [vezi Theissen, pp 74–76] Aici, Isus este înfățișat ca un vrăjitor care i-a ademenit pe alți evrei la apostazie. Un crainic a fost desemnat să cheme martori în favoarea lui Isus, timp de patruzeci de zile înainte de executarea lui. Nimeni nu vine și în cele din urmă el este drogat și spânzurat în ajunul Paștelui . Apoi, cei cinci discipoli, cu numele de Matai, Nekai, Netzer, Buni și Todah sunt judecați. Pentru fiecare nume să dă sentința cu moartea, iar ei sunt executați. Se menționează că nu s-a beneficiat de clemență din cauza influenței lui Isus în cârmuirea regală (malkhut). Pasajele care menționează în mod specific pe Isus, ca Mesia al creștinismului, sunt: ​​[traduse în engleză de Peter Schäfer]
Sanhedrinul Babilonian 43a-b – “Isus din Nazaret a avut cinci discipoli” (Edițiile: Herzog 1, Firenze II.1.8-9, Karlsruhe 2)
Întregul pasaj sună așa: Rabini noștrii ne-au învățat că, Isus din Nazaret a avut cinci discipoli, iar aceștia sunt:. Mattai, Naqqai, Netzer, Buni și Todah.
Vindecări în numele lui Isus.
Oamenii de știință au identificat pasaje din Talmud și textele talmudice asociate care implică invocarea numelui lui Isus, ca Mesia al creștinismului, în scopul de a realiza vindecări magice. (traduse în engleză de Peter Schäfer)
Tosefta Hullin 2: 22f – “Jacob … a venit să-l vindece în numele lui Isus, fiul lui Pantera” – această secțiune există în variate ortografii ale numelui lui Isus: mi-shem Yeshu ben Pantera (ediția principală), mi-shem Yeshu ben Pandera (Londra MS), mi-shem Yeshua ben Pantera (Ediția Viena ) [Jaffé Dan, Studies in Rabbinic Judaism and Early Christianity: Text and Context p56-nota de subpagină] *;
Ierusalim Abodah Zarah 2: 2/12 – “Jacob … a venit să-l vindece. El i-a zis: îți vorbim în numele lui Isus, fiul lui Pandera “(Ediția: Veneția)
Ierusalim Shabboth 14: 4/13 – “Jacob … a venit în numele lui Isus Pandera să-l vindece” (Ediția: Veneția)
Qohelet Rabbah 1: 8 (3) – “Jacob … a venit să-l vindece în numele lui Isus, fiul lui Pandera” (Ediția: Vatican 291, Oxford 164, Pesaro 1519)
Babilonian Abodah Zarah 27b – “Jacob … a venit să-l vindece” (Ediția:  New York 15, Pearo, Vilnius)
Ierusalim Abodah Zarah 2: 2/7 – “cineva … i-a șoptit în numele lui Isus, fiul lui Pandera” (Ediția: Veneția)
Ierusalim Shabboth 14: 4/8 – “cineva … i-a șoptit în numele lui Isus, fiul lui Pandera” (Ediția: Veneția)
Isus, ca profesor de Torah.
Oamenii de știință au identificat pasaje care îl menționează pe Isus, ca Mesia al creștinismului, în contextul unui profesor de Tora: [traducere în engleză de Peter Schäfer]
Babilonian Abodah Zarah 17a – “Unul din ucenicii lui Isus Nazarineanul m-a găsit.” (Ediția: Munchen 95, Paris 1377, New York 15)
Tosefta Hullin 02:24 – “El mi-a spus un cuvânt de erezie în numele lui Isus, fiul lui Pantiri”
Qohelet Rabbah 1: 8 (3) – “El mi-a spus un cuvânt în numele lui Isus, fiul lui Pandera” (Ediția: Oxford 164, Vatican 291, Pesaro 1519)
Babilonian Abodah Zarah 17a – “Așa am fost învățat de Isus Nazarineanul” (Ediția: Munchen 95, Paris 1337)
Isus, ca un fiu sau discipol care s-a dovedit prost.
Sanhedrin 103a și Berachot 17b vorbesc despre un Yeshu ha-Nosri (Isus din Nazaret), care “își ardea mâncarea în public”, o posibilă trimitere la sacrificii păgâne sau o metaforă pentru apostazie. [Hans Joachim Schoeps, The Jewish-Christian Argument, 1961, pp 24 (English language edition)].

Povestirea vorbește despre Manase, infamul împărat al lui Iuda pentru că a apelat la idolatrie și i-a persecutat pe evrei (2 Împărați cap.21). Este parte a unei discuții mai largi cu privire la trei regi și patru oameni de rând, excluși din paradis. Acestea sunt, de asemenea, discutate în Shulkhan Arukh, unde fiul care arde mâncarea este precizat în mod explicit ca fiind idolatrul Manase. Pasajele identificate de cercetători, în acest context sunt: ​​[traducere în engleză de Peter Schäfer]

Babilonian Sanhedrin 103a – “ca tu să nu ai un fiu sau ucenic … ca Isus Nazarineanul” (Ediția: Firenze II.1.8-9, Barco, München 95)
Babilonian Berakoth 17b – “ca noi să nu avem un fiu sau ucenic … ca Isus Nazarineanul” (Ediția: Oxford 23)
Isus, ca un ucenic păcătos care practica magia și se întorsese spre idolatrie.
Pasajele din Sanhedrin 107b și Sotah 47a se referă la o persoană (Yeshu) despre care unii cercetători concluzionează că, este o referință la Isus, cel văzut ca Mesia al creștinismului.  În aceste pasaje, Isus este descris ca un student al lui Joshua ben Perachiah (secolul 2 înaintea erei noastre), și că el (Isus) a fost înșelat de interpretarea greșită a unui cuvânt care, în acel context ar fi fost înțeles ca referindu-se la un han;  el a înțeles în schimb că, era vorba de soția hangiului (același cuvânt poate însemna și “han” și “hangiță”) [Boyarin, p 24] Învățătorul lui i-a zis “Iată un han frumos”, la care Isus a răspuns “Ochii ei sunt sașii”, la care învățătorul său i-a răspuns “Răule! Asta te preocupă pe tine, hangița?”  (Deoarece privise către femei, el a fost considerat un păcătos.) După mai multe cereri ale lui Isus pentru iertare, el a confundat semnalul lui Perachiah de a aștepta un moment cu un semnal de respingere finală, așa că, Isus a apelat la idolatrie.

Unele pasaje care au fost identificate de cercetători ca menționându-l pe Isus, ca Mesia al creștinismului, în acest context, includ [traducere în engleză de Scheafer]:

Sanhedrin Babilonian 107b – “nu ca Yehoshua b Perahya care l-a îndepărtat pe Isus Nazarineanul.” (Ediția: Barco, Vilnius)
Sotah din Babilon 47a – “nu ca Yehoshua b. Perahya care l-a îndepărtat pe Isus Nazarineanul.” (Ediția: Vatican 110, Vilnius, Munchen 95)
Sanhedrin Babilonian 107b – “Isus i-a zis: Rabi, ochii ei sunt înguști” (Ediția: Herzog 1)
Sotah din Babilon 47a – “Isus Nazarineanul i-a zis: Rabi, ochii ei sunt înguști” (Ediția: Oxford 20)
Sanhedrin Babilonian 107b – “Învățătorul a spus: Isus Nazarineanul a practicat vrăjitoria” (Ediția: Firenze II.1.8-9, Barco)
Sotah Babilonian sotah 47a – “Maestrul a spus: deoarece Isus Nazarineanul a practicat vrăjitoria.” (Ediția: Munchen 95)
Povestea se încheie prin invocarea unei învățături Mishna din vremea aceea că, Yeshu a practicat magia neagră, a înșelat și a dus în rătăcire pe Israel. Acest citat este văzută de unii ca o desemnare, în general, pentru Yeshu.
Potrivit dr Rubenstein, povestirea din Sanhedrin 107b recunoaște înrudirea dintre creștini și evrei, deoarece Isus este prezentat ca un discipol al unui rabin proeminent.  Dar reflectă, de asemenea, și vorbește despre o anxietate fundamentală a iudaismului rabinic.  Înainte de distrugerea Templului din anul 70 e.n., evreii au fost împărțiți în diferite secte, fiecare promovând interpretări diferite ale legii. Iudaismului rabinic a domesticite și internalizat conflictele legate de lege, în timp ce condamnă ferm orice sectarism.  Cu alte cuvinte, rabinii sunt încurajați să fie în dezacord și să nu se susțină unul pe celălalt, dar aceste atitudini trebuie să fie integrate cu atenție, altfel ar putea duce la o schismă.  Deși această poveste nu poate prezenta o povestire istorică exactă a vieții lui Isus, aceasta utilizează o ficțiune despre Isus pentru a comunica un adevăr important despre rabini.  Mai mult decât atât, Rubenstein vede această poveste ca pe o mustrare a rabinilor prea duri.  Boyarin sugerează că, rabinii erau conștienți de opiniile creștinilor despre farisei și că, această poveste recunoaște credința creștină că Isus a fost iertător în timp ce fariseii nu au fost (vezi Marcu 2: 1-2), subliniind în același timp iertarea, ca o valoare rabinică necesară. (Jeffrey Rubenstein Rabbinic Stories (The Classics of Western Spirituality) New York: The Paulist Press, 2002)
Pedeapsa în Iad a lui Isus.
În Gittin 56b, 57a este menționată o poveste în care Onkelos – dorind să se convertească  la iudaism – a vorbit împotriva lui Yeshu.  El descrie pedeapsa în viața de apoi ca o fierbere eternă în excremente.  Pasajele relevante din Talmud care au determinat ca oamenii de știință să abordeze context includ (traducere în engleză de Shaefer):
Gittin Babilonian 57a – “s-a dus și l-a adus pe Isus Nazarineanul.” (Ediția: Vatican 130)
Pasajul complet la ediția Soncino din 1935 este:
Onkelos, fiul lui Kolonikos … s-a dus și l-a ridicat pe Titus din morți, prin arte magice, și l-a întrebat; “Cine are cea mai mare reputație în lumea [cealaltă]? El a răspuns: Israel. Atunci, ce a spus el despre ce făcea Israel? El a spus: ritualurile lui sunt împovărătoare și nu va fi în stare să le realizeze… El l-a întrebat: Care este pedeapsa ta [în cealaltă lume]? El a răspuns: Ceea ce am decretat pentru mine. … să fiu ars și cenușa mea împrăștiată peste șapte mări. … El l-a întrebat: Care este pedeapsa ta? El a răspuns: să fierb în spermă fierbinte…” (Yeshu) apare în manuscrisele Munchen 95 și Vatican 130, 140) El a spus: Care este pedeapsa ta? Ei au răspuns: să fiarbă în excremente fierbinți, deoarece Învățătorul a spus: Oricine își bate joc de cuvintele înțelepților se pedepsește prin fierbere în excremente fierbinți….” (Talmud Babilonian, Gittin 56b-57a)
Execuția lui Isus.
Oamenii de știință au identificat pasaje care-l menționează pe Isus în contextul execuției:
Sanhedrin Babilonian 43a-b – “în ajunul Paștelui l-au spânzurat pe Isus Nazarineanul” (Ediția:Herzog 1, Karlsruhe 2)
Sanhedrin Babilonian 43a-b – “Isus Nazarineanul va fi ucis cu pietre” (Ediția: Herzog 1, Firenze II.1.8-9, Karlsruhe 2)
Sanhedrin Babilonian 43a-b – “”Oare credeți voi că, Isus Nazarineanul era unul pentru care ar putut fi posibilă apărarea?” (Ediția:  Herzog 1, Firenze II.1.8-9, Karlsruhe 2)
Sanhedrin Babilonian 43a-b – “Pentru Isus s-a procedat altfel.” (Ediția: Herzog 1, Firenze II.1.8-9, Karlsruhe 2)                                                                                                                     (va urma)
Advertisements
This entry was posted in Paganism semit, Talmudul and tagged , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s