Iisus si Mohamed-Capitolul 16. Atitudinea lor față de femei

Încă de copil, ca unul crescut în Egipt, mă supăra modul în care societatea musulmană trata femeile. Întrucât am studiat Quranul și Istoria Islamului, eu am putut vedea că multe restricții impuse femeilor veneau tocmai de la Mohamed însuși. Încă odată, lucrul acesta m-a pus în postura de a mă întreba dacă adevăratul Dumnezeu din cer ar trata oamenii în felul acesta.
Scopul meu în acest capitol este de a vă arăta pur și simplu atitudinea lui Mohamed 1) față de femei și relațiile sale personale cu femeile din viața sa. Pornind de la aceasta veți fi capabili să vedeți cum s-au dezvoltat tradițiile societății islamice.
Ne vom uita de asemenea la atitudinea lui Iisus și relațiile sale personale referitoare la femei.
Acest capitol este împărțit în trei părți:
• Învățăturile lor cu privire la caracterul femeilor
• Învățăturile lor despre căsătorie
• Relațiile lor personale cu femei
ÎNVĂȚĂTURILE LUI MOHAMED DESPRE PERSOANA FEMININĂ
Dispunem de o cantitate imensă de informații despre femei, deopotrivă în Quran precum și în învățăturile lui Mohamed consemnate în Hadith.
Mohamed face distincții clare între femei și bărbați. Din păcate, multe dintre comentariile sale cu privire la femei sunt dezonorante.
Sunt femeile rele?
Când Mohamed a vizitat paradisul și iadul (în timpul Călătoriei de Noapte), el a relatat:
Profetul a spus, ”Am privit în Paradis și am văzut că majoritatea locuitorilor săi erau oameni săraci, și am privit către Iad și am văzut că majoritatea locuitorilor săi erau femei.”
Pe vremea lui Mohamed, femeile trebuiau să aibă grijă să nu pășească pe lângă oameni care se rugau.2) Și asta deoarece Mohamed a spus că dacă o femeie trece pe lângă un bărbat care se roagă, rugăciunea sa ar putea fi anulată și el ar trebui să reia rugăciunea din nou de la început. Cea de-a doua soție a lui Mohamed, Aisha, a relatat despre această învățătură, într-o notă de ușor protest:
Lucrurile care duc la anularea unei rugăciuni au fost menționate înaintea mea. Ei spuneau, ”Rugăciunea este anulată de un câine, de un măgar și de o femeie (dacă aceștia trec prin fața unor oameni care se roagă.)” Eu am spus, ”Tu ne-ai făcut (pe noi femeile) câini.”3)
Altă dată Mohamed le-a descris pe femei ca pe un ”semn rău” sau ghinion.
Semnul rău a fost menționat înaintea Profetului: Profetul a spus, ”Dacă există un semn rău în ceva, el este în casă, în femeie și în cal.”4)
Femeile erau considerate impure în timpul perioadei lor(menstruația), și Mohamed a spus că ele nu se puteau ruga și nici nu puteau ține post în acele zile. Mohamed a mai spus și că lucrul acesta le plasa pe femei într-o poziție negativă în ochii lui Allah.
Odată, Apostolul lui Allah a ieșit la Musalla (să se roage)… Atunci el a trecut pe lângă niște femei și a spus, ”O, voi femeile! Faceți milostenii cu săracii, fiindcă am văzut că majoritatea locuitorilor Iadului de foc sunteți voi (femeile).” Ele au întrebat, ”De ce este așa, O Apostolule al lui Allah?” El a răspuns, ”Blestemați des și nu sunteți recunoscătoare față de bărbații voștri. Nu am mai întâlnit pe altcineva atât de sărac în inteligență și în religie ca voi.” Femeile au întrebat, ”O, Apostolule al lui Allah! Ce este lipsă în inteligența și în religia noastră?” El a răspuns, ”Nu este dovada că mărturia a două femei este egală cu aceea a unui bărbat?” Ele au încuviințat. El a spus, ”Aceasta este lipsa în inteligența unei femei. Nu este adevărat faptul că o femeie nu se poate ruga și nici nu poate posti în timpul menstruației ei?” Femeile au răspuns afirmativ. El a spus, ”Aceasta este lipsa în religia unei femei.”5)
Sunt femeile inferioare?
Credea Mohamed că femeile sunt inferioare bărbaților? Quranul spune că este nevoia de mărturia a două femei pentru a egala mărturia unui bărbat:
”Luați martori dintre oamenii voștri. Și dacă nu sunt găsiți doi bărbați, atunci găsiți un bărbat și două femei, să îi aveți ca martori, astfel încât dacă una dintre femei greșește, cealaltă femeie să-i reamintească.” Surah 2:282
Mohamed a explicat motivul unei astfel de învățături astfel:
Profetul a spus, ”Oare nu este mărturia unei femei egală cu jumătate din aceea a unui bărbat?” Femeile au răspuns, ”Da.” El a zis, ”Lucrul acesta este din cauza lipsei de minte a femeii.” 6)
Deasemenea femeile primeau o parte mai mică de moștenire decât bărbații.
”Allah vă poruncește să lăsați astfel moștenire pentru copiii voștri: bărbatului, o parte egală cu părțile a două femei.” Surah 4:11
Femeile trebuie să fie acoperite.
Mulți oameni se întreabă cu privire la felul de acoperire al femeilor musulmane. La începutul Islamului, când Mohamed trăia în Mecca doar cu prima sa soție, el nu le-a cerut femeilor musulmane să poarte văluri. După ce s-a mutat la Medina, s-a întâmplat ceva care a necesitat o nouă revelație cu privire la femei.
Mohamed a purces în a se căsători cu mai multe soții, și Mohamed organiza o petrecere după fiecare nuntă. După petrecerea dată pentru Zainab bint Jahsh (vă voi spune mai multe despre ea mai târziu), mai multe persoane au pătruns în locuința lui Mohamed după ce acesta plecase. 7)
A doua zi, unul dintre cei mai de încredere adepți ai lui Mohamed a făcut această propunere:
Povestită de Umar: I-am spus, ”O, Apostolule al lui Allah! Și oameni buni dar și oameni răi intră la tine, așa că te sfătuiesc ca tu să le poruncești mamelor credincioșilor (adică și nevestele tale) să respecte vălul.” Atunci Allah i-a revelat versetele din Al-Hijab 8).
”O, Profetule! Spune-le soțiilor tale și fiicelor tale și femeilor credincioșilor să se acopere cu văluri pe tot corpul… Lucrul acesta va fi mai bun, pentru că ele să fie cunoscute (ca femei respectabile libere) atsfel încât nimeni să nu fie deranjat.” Surah 33:59, vezi și versetul 33, și Surah 24:31,58.
Astfel că femeile au început să se acopere. A doua nevastă a lui Mohamed, Aisha, spunea următoarele cu privire la modul în care femeile trebuie să urmeze această nouă revelație:
”Aisha obișnuia să spună: ”Când (Versetul): ”Ele ar trebui să-și tragă văluri peste gâtul și peste pieptul lor”, a fost revelat, (doamnele) au tăiat marginile veștmintelor lor pentru a-și acoperi fețele cu bucățile decupate din veștmintele lor.” ”9)
Așadar intenția lui Mohamed cu privire la hijab (vălul înfășurat pe piept, gât și cap) era clară, și femeile musulmane din acea vreme își acopereau fețele. Musulmanii conservatori din zilele noastre urmează Quranul ad-literam, și femeile își acoperă deasemenea fețele. Musulmanii cu vederi mai largi aleg să se îmbrace modern, dar modest, haine obișnuite mai degrabă decât o acoperire totală a corpului.
Femeile ca pradă de război.
Ori de câte ori un sat sau un trib opuneau rezistență lui Mohamed și armatei sale, după ce erau cucerite, musulmanii aveau permisiunea să ia femeile și copiii ca sclavi. Capitolul 29 din cartea 8 Hadith a musulmanilor are următorul titlu:
”Este permis a avea relații sexuale cu o femeie captivă, după ce aceasta s-a purificat (după menstruație sau naștere). În cazul în care ea are un bărbat, mariajul ei este anulat după ce ea a devenit captivă.”
Hadithul continuă să explice când a fost luată această hotărâre.
La bătălia de la Hanain, mesagerul lui Allah a trimis o armată către Autas, care întâlnind inamicii s-a luptat cu aceștia. Depășindu-i numeric i-au luat captivi, iar companionii mesagerului lui Allah păreau să se abțină în a întreține relații sexuale cu femeile din cauză că soții acestora erau politeiști. Atunci Allah, cel preaînalt, a trimis un mesaj cu privire la:
”femeile deja măritate, exceptând pe acelea care sunt captura voastră de război (Ma malakat aymanukum).” , (dacă ați respectat perioada lor Idda (trei luni de abstinență sexuală) de la început până la sfârșit). 10)
Nu numai Hadith conține aceste regului, dar chiar și Quranul se referă de asemenea la femeile ajunse la dispoziția stăpânilor lor, chiar și dacă ele erau căsătorite. (Surah 4:24)
Vă este interzis să vă căsătoriți cu femei deja măritate, exceptând pe acelea care sunt captura voastră de război (Ma malakat aymanukum).” , (dacă ați respectat perioada lor Idda (trei luni de abstinență sexuală) de la început până la sfârșit). 10)
Musulmanii aveau opțiunea de a elibera femeile din sclavie și să le ia de neveste, dacă ei alegeau acest lucru.
Grija lui Mohamed pentru femei.
În pofida comentariilor sale și a acțiunilor sale cu privire la femei, Mohamed deasemenea se asigura ca femeile musulmane să fie îngrijite, mai cu seamă acelea sărace și văduvele. (Comunitatea Islamică avea un număr semnificativ de văduve datorită practicării jihadului.) El le sprijinea pe acestea din prăzile de război și din taxa de caritate (zakat) pe care el o colecta de la toți oamenii aflați sub autoritatea islamică.
ÎNVĂȚĂTURILE LUI IISUS DESPRE PERSOANA FEMININĂ.
Iisus nu a făcut niciun comentariu despre faptul că, caracterul femeii ar diferi de acela al bărbatului. Însă, noi putem învăța despre atitudinea sa față de femei, privind la felul în care el le trata. Evanghelia descrie faptul că Iisus le lăuda pe femei pentru credința lor, că le vindeca bolile, că scotea demonii din ele, și că le ierta păcatele – dup cum tot la fel proceda și cu bărbații.
Laudă pentru credința femeilor și vindecarea acestora.
” Şi era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge.
Ea suferise mult de la mulţi doctori; cheltuise tot ce avea, şi nu simţise nicio uşurare; ba încă îi era mai rău.
A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulţime şi s-a atins de haina Lui.
Căci îşi zicea ea: „Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.”
Şi îndată a secat izvorul sângelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.
Isus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El; şi, întorcându-Se spre mulţime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: „Cine s-a atins de Mine?” (Marcu 5:25-34)
Așadar, Iisus a lăudat femeia pentru credința ei. Cuvintele sale sunt în contrast cu învățătura lui Mohamed potrivit căreia femile sunt ”slabe în credință”.
Iisus a mai lăudat și o altă femeie pentru credința ei. Aceasta era o femeie din afara poporului evreu și care îl implora insistent să scoată demonii afară din fiica ei. Iisus i-a zis, ”O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.” (Matei 15:28)
Iisus a spus chiar că ofranda unei văduve ar putea fi mai valoroasă decât ofranda adusă de un bărbat bogat.
”Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut pe nişte bogaţi care îşi aruncau darurile în vistierie.
A văzut şi pe o văduvă săracă, aruncând acolo doi bănuţi.
Şi a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi ceilalţi;
căci toţi aceştia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat, din sărăcia ei, tot ce avea ca să trăiască.” (Luca 21:1-4)
Atitudinea lui Iisus contrastează puternic cu aceea a lui Mohamed. De reținut că Mohamed a obligat femeile să își ”dea și brațele” pentru a compensa lipsa lor de inteligență și de credință.
Scoaterea demonilor afară.
Unele dintre femeile care îl urmau pe Iisus erau dintre persoanele pe care el le eliberase de sub puterea demonilor.
”Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate şi din sat în sat şi propovăduia şi vestea Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El;
şi mai erau şi nişte femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boli; Maria, zisă Magdalena, din care ieşiseră şapte draci,
Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana şi multe altele care-L ajutau cu ce aveau.”
Iisus a vindecat deasemenea și o femeie care fusese gârbovă vreme de 18 ani din cauza unui demon. (Luca 13:10-13)
Iertarea pentru păcatele femeilor.
Pe când Iisus și ucenicii săi călătoreau prin Samaria, ei s-au oprit la o fântână din afara orașului. Iisus era obosit și s-a odihnit acolo în timp ce ucenicii săi au mers în oraș să cumpere hrană. O femeie a venit să scoată apă, și Iisus a început să vorbească cu ea.
Faptul că Iisus a vorbit cu ea este de remarcat din două motive: (1) era vorba despre o femeie și (2) ea era o samariteană, samaritenii fiind considerați impuri de către evrei.
După un timp, Iisus a surprins-o cu ușurință subliniind faptul că ea locuia cu un bărbat care nu era soțul ei. Mirată că Iisus îi cunoștea viața, femeia a alergat în oraș și le-a spus tuturor despre el. Iisus a rămas acolo să îi învețe timp de două zile, și mărturia acelei femei a încurajat mulți samariteni ca să creadă în el. (Ioan 4:1-42)
În loc ca el să condamne femeia pentru păcatul ei (că locuia cu un bărbat care nu îi era soț), Iisus i-a oferit oportunitatea de a-l urma pe el.
Iisus a fost abordat de o altă femeie pe când ședea la masă în casa unui lider religios. O femeie cunoscută pentru viața ei păcătoasă a intrat în casa aceea și s-a aruncat la picioarele lui Iisus, plângând în hohote. În timp ce îi curgeau lacrimile, ea i-a spălat cu ele picioarele pe care apoi i le-a șters cu părul ei. Apoi, ea a luat o sticlă cu parfum scump și i-a uns picioarele cu el. Liderul religios a șoptit: ”Omul acesta, dacă ar fi un proroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.”
Iisus i-a răspuns spunând: ”păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin iubeşte puţin.” Iisus i-a spus și femeii, ”Iertate îţi sunt păcatele!” (Luca 7:36-50)
Iisus a mai intervenit și în cazul unei femei care fusese prinsă în adulter și era pe cale să fie ucisă cu pietre de către liderii religioși. Iisus le-a spus acuzatorilor ei:
”Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.” După ce au plecat toți, Iisus i-a spus ei, ”Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti.” (Ioan 8:7,11)
CĂSĂTORIA.
Învățătura lui Mohamed cu privire la femeile căsătorite.
În aceeași linie cu atitudinea sa generală față de femei, Mohamed descria relația de căsătorie ca pe o relație în care bărbatul era superior și femeia trebuia să fie supusă. Cu privire la bărbat, Quranul spune:
”Bărbații sunt protectorii și cei care întrețin femeile, fiindcă Allah i-a făcut pe ei să le fie superiori lor, și pentru că ei cheltuiesc (să le întrețină) din resursele lor. (Surah 4:34)”
În același verset, Quranul spune următoarele despre soție:
”Prin urmare, femeile cinstite sunt supuse lui Allah și soților lor, și ele își păstrează castitatea pentru bărbații lor.”
A doua parte a acestui verset conferă soțului libertatea de a își pedespi nevasta pentru un comportament nepotrivit:
”În ce le privește pe acele femei la care vezi un comportament rău, admonestează-le mai întâi, apoi refuză să împarți patul cu ele, și la urmă bate-le (ușor, dacă este cazul); și dacă ele redevin supuse, numai ține supărare pentru faptele lor.”
Femeile însă, dacă refuzau să se culce cu bărbații lor erau blestemate:
Profetul a spus, ”Dacă un bărbat o invită pe nevasta lui să doarmă cu el și ea refuză să vină la el, atunci, îngerii vor trimite blesteme asupra ei până la dimineață.” 11)
Divorțul a fost acceptat ca parte a vieții în cultura islamică. Un bărbat poate divorța de soția sa spunând de trei ori, ”Divorțez de tine.” 12)
Dar el poate alege să se căsătorească din nou cu ea. Însă, dacă el de asemenea spune, ”Tu ești ca mama mea pentru mine,” atunci prin aceasta se produce un divorț permanent și el nu se mai poate căsători din nou cu ea, decât doar atunci când ea se va fi măritat cu un alt bărbat și apoi va fi divorțată de acela. Așadar după săvârșirea acestui al doilea divorț, primul bărbat al femeii este liber să se mărite din nou cu ea, dacă el dorește asta.” (Surah 2:226-232)
Dar unei neveste nu îi este permis să inițieze un divorț după cum nici nu se poate opune dorinței soțului ei de a divorța de ea. (Practica aceasta se bazează pe Surah 4:34)
În lumea islamică de astăzi, în care se aplică legea islamică, femeilor nu li se permite în continuare să inițieze un divorț și nici să se opună unui divorț dorit de bărbați (vezi țări precum Arabia Saudită, Iran și Sudan). Totuși, mai multe țări seculare, le conferă femeilor dreptul la divorț. De exemplu, Egiptul a adoptat o lege în anul 2003 prin care femeilor li se permite să ceară divorțul în anumite condiții, cum ar fi infidelitatea soțului.
În Hadith sunt descrise tot felul de scenarii de divorț, compensare și ale perioadei de așteptare înainte de căsătorie. Legea islamică permite divorțul numai în anumite circumstanțe, ținând cont și de cele mai mărunte lucruri. Aceasta depinde de atitudinea bărbatului față de femeie. El poate divorța de ea fie și numai dacă îi este incomod să conviețuiască cu ea.
Quranul îi permite unui bărbat să aibă până la 4 neveste dacă el este capabil să le susțină.
”Și dacă te temi că nu te vei purta corect cu copiii orfani, (nu lua femei cu copii) alegeți alte femei, după placul tău, două, sau trei, sau patru.” (Surah 4:3)
Cu toate acestea, Mohamed și-a permis să aibă mai mult de patru soții, după cum veți vedea mai încolo, în acest capitol.
Învățătura lui Iisus cu privire la femeile căsătorite.
În contrast cu Mohamed, Iisus a predicat că divorțul ar trebui să fie îngrădit, limitat.
”Au venit la El fariseii; şi, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.
Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?”
„Moise”, au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărţire şi s-o lase.”
Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta.
Dar de la începutul lumii „Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască.
De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa.
Şi cei doi vor fi un singur trup.” Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup.
Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”
În casă, ucenicii L-au întrebat iarăşi asupra celor de mai sus.
El le-a zis: „Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă preacurveşte faţă de ea;
şi dacă o nevastă îşi lasă bărbatul şi ia pe altul de bărbat preacurveşte.” (Marcu 10:2-12)
Iisus a dat mariajului un înalt statut spiritual. Iisus a susținut învățăturile din Vechiul Testament când a spus că Dumnezeu hotărăște unirea dintre un bărbat și o femeie. Această legătură este atât de strânsă încât este descrisă ca doi care devin un singur trup.
Iisus nu a menționat nicio altă învățătură specifică cu privire la mariaj. Însă, ucenicii săi au făcut comentarii ulterioare cu privire la mariaj și divorț, și care sunt redate în Noul Testament.
Acum, să privim la rolul căsătoriei în viețile personale ale lui Iisus și Mohamed.
CELE MAI FAIMOASE SOȚII ALE LUI MOHAMED.
La fel cum atitudinea lui Mohamed față de necedincioși s-a schimbat după mutarea sa la Medina, la fel s-au schimbat și obiceiurile sale cu privire la neveste. Să privim la prima sa nevastă și apoi și la celelalte 12 femei cu el s-a căsătorit în Medina.
Khadija, prima soție.
Pe când Mohamed era un tânăr de doar 25 de ani, s-a căsătorit cu prima sa soție, Khadija, care avea 40 de ani. Ea este descrisă ca cea care i-a oferit lui un mare suport emoțional pe când el primea revelațiile și experimenta împotrivirea oamenilor din Mecca. El a rămas căsătorit doar cu ea vreme de 25 de ani, până la moartea acesteia.
Aisha, mireasa copil.
La un an după mutarea sa la Medina, Mohamed și-a ales o nevastă, surprinzând prin alegerea sa chiar și standardele societății arabe. Ea era fiica, în vârstă de doar șase ani, a unuia dintre adepții săi cei mai fideli, Abu Bakr.
”Profetul a semnat contractul de căsătorie cu Aisha, pe când ea avea vârsta de șase ani și a consumat mariajul cu ea când aceasta a împlinit vârsta de 9 ani și a trăit cu ea încă 9 ani (până la moartea lui)” 13)
Mai mult decât o poveste care te lasă perplex, Aisha a devenit o figură cheie în istoria islamică. Ea a relatat mii de hadith care descriu viața lui Mohamed și învățăturile sale. Deasemenea ea a fost implicată într-un incident care a amenințat în mod serios credibilitatea Islamului.
Când Mohamed își conducea armata sa într-o bătălie, el alegea întotdeauna o soție care să-l însoțească. În A.H. 5 el a luat-o pe Aisha cu el la un raid împotriva Beni Mustaliq, un trib evreiesc. Ea ar fi avut aproximativ 11 ani la acea dată.
Această istorisire îi este atribuită Aishei. Aisha se călătorea într-un compartiment special, acoperit, amenajat pe spatele unei cămile. Noaptea, raidul a fost întrerupt iar Aisha s-a depărtat de grup pentru a-și face nevoile fiziologice în nisip. Pe drumul de întoarcere ea și-a dat seama că își pierduse colierul și s-a întors să-l caute. Iar când a revenit la locul unde grupul făcuse tabăra, toată lumea plecase, crezând că ea se afla în compartimentul special amenajat din spatele cămilei. Ea a așteptat în desert până când un soldat musulman venind pe acolo a recunoscut-o. El a dus-o înapoi la Medina, pe cămila sa, în dimineața următoare. 14)
Unii oameni au acuzat-o pe Aisha că a avut o aventură în deșert cu tânărul soldat musulman. Mohamed era incapabil să probeze că ea nu a făcut așa ceva. Oamenii au început să se întrebe, ”Cum poate fi acest bărbat un profet dacă, el nu știe ce s-a întâmplat cu nevasta lui?” Vreme de mai bine de 20 de zile această polemică a continuat. În cele din urmă Mohamed a primit o revelație de la Gabriel care o disculpa total pe Aisha și în care cei care o acuzaseră pe aceasta fură condamnați. (Surah – 42:11-18)
Repercursiunile acestui incident nu s-au sfârșit aici. Unul dintre verii lui Mohamed, cu care acesta crescuse, Ali ibn Abu Talib, l-a îndemnat pe Mohamed să divorțeze de Aisha. Aisha a auzit despre lucrul acesta și i-a purtat ranchiună lui Ali, pentru tot restul vieții sale. După moartea celui de-al treilea lider al Islamului (Uthman), Ali ibn Talib a fost ales să devină următorul calif al Islamului. Dar Aisha a refuzat să-l recunoască pe acesta ca lider, a strâns o armată de susținători ai ei, și a mărșăluit împotriva lui. În Bătălia Cămilelor (sau Bătălia lui Jamal), au fost uciși 10.000 de musulmani. Ali ibn Abu Taib a fost omorât, iar fiul său pînă a-i deveni succesor a fost otrăvit de către musulmani.
Iată cum Aisha, mireasa copil, a devenit o figură majoră în istoria islamică. Acum haide să ne uităm la alta dintre cele mai interesante soții ale lui Mohamed.
Zainab, soția fiului adoptiv al lui Mohamed.
Mohamed a mers într-o zi la casa fiului său adoptiv Zaid Bin Harithah. Când a ajuns acolo, el a aflat că fiul său adoptiv nu era acasă și că soția acestuia, Zainab, era singură acasă. Când ea a venit la ușă, Mohamed i-a întâlnit privirea și a spus, ”Binecuvântat să fie cel ce schimbă inimile și căutările ochilor.” El a simțit dragoste pentru ea în inima lui. Ea și-a dat seama că el o dorea într-un fel anume. Când soțul ei s-a întors acasă, ea i-a povestit acestuia ce s-a întamplat. Existau două probleme legate de această situație. În primul rând, Zainab era măritată, și în al doilea rând, soțul ei era chiar fiul adoptiv al lui Mohamed. Legea islamică interzice unui bărbat să se însoare cu soțiile fiului său.
Oricum, din ziua aceea, Zainab a început să-l batjocorească arătându-i acestuia că ea nu mai era interesată de el deloc. De fiecare dată când ea proceda așa, Zaid mergea la Mohamed și se plângea la el de soția sa și-i povestea de răul tratament primit din partea soției lui. Și de fiecare dată Mohamed i-a spus, ”Păstrază-ți nevasta pentru tine și teme-te de Allah.” (Surah 33:37)
După ce lucrul acesta a continuat pentru o vreme, Zaid se pare că a renunțat la căsătorie și a divorțat de soția lui.
Istoria islamică spune că, atunci, Mohamed a decis să o ceară de nevastă pe Zainab chiar dacă acest lucru sfida legea islamică care, interzicea căsătoria dintre un bărbat și nevestaele fiului său. În mod straniu, Mohamed l-a trimis pe Zaid să-i facă propunerea lui Zainab. Zaid a mers la casa fostei lui soții și a găsit-o în timp ce pregătea făina pentru a face pâine. Zaid a spus despre acel moment că, ”Atunci când am văzut-o, nici măcar nu am putut-o privi în ochi pentru că încă o iubeam.” Dar el și-a îndeplinit cu loialitate datoria de a transmite mesajul lui Mohamed. Ea i-a răspuns, ”Allah însuși trebuie să-mi spună să mă mărit cu el.” Ea i-a spus lui Zaid că mersese la moschee să se roage. Așa că Zaid s-a întors la Mohamed și i-a spus ce se întâmplase. 15)
Pe când Zainab se afla încă la moschee, Mohamed a primit o nouă revelație de la îngerul Gabriel:
”Când tu spui celui pe care Allah l-a copleşit cu binefaceri şi celui pe care tu l-ai copleşit cu binefaceri: “Ţine-ţi soţia ta pentru tine şi teme-te de Allah!” Tu tăinuieşti în inima ta, de frica oamenilor, ceea ce Allah va da în vileag. Mai drept este înaintea lui Allah să te temi de el decât să te temi de oameni. Când Zaid a împlinit cele de cuviinţă faţă de ea, Noi ţi-am dat-o ţie ca soţie ca să nu li se mai facă un păcat credincioşilor care le iau pe soţiile copiilor lor de suflet, dacă au împlinit cele de cuviinţă faţă de ele. Porunca lui Allah trebuie împlinită. Nu este un păcat dacă profetul face ceea ce Allah i-a arătat că este o datorie.” (Surah 33:37-38)
Această revelație specifică în mod clar că Allah îi poruncește lui Zainab să se mărite cu Mohamed. Acest verset subliniază faptul că căsătoria aceasta a lui i-ar ajuta și pe alți musulmani arătându-le că era permis ca un bărbat să se căsătorească cu fosta soție a fiului său adoptiv atunci când mariajul se dizolvase în mod legal.
Mohamed a mai primit o revelație care pur și simplu abolește adopția: ”Allah nu a… făcut din fiii voștri adoptivi niște fii adevărați.” (Surah 33:4) Drept rezultat, Zaid nu mai era considerat de acum a fi fiul lui Mohamed, ceea ce a permis ca, căsătoria lui Mohamed cu Zainab să fie legalizată.
Până la urmă, Zainab a fost de acord să se mărite cu Mohamed devenind astfel cea de-a cincea sa soție (A.H. 5). Fostul ei bărbat a murit trei ani mai târziu luptând în jihad.
Zainab a fost chiar fericită pentru cum au decurs lucrurile pentru ea. Hadith-ul spune:
”Zainab obișnuia să se fălească înaintea nevestelor profetului și obișnuia să spună: ”Voi ați fost date în căsătorie de către familiile voastre, pe când eu am fost căsătorită cu profetul de către Allah, cel de deasupra celor șapte ceruri.” 16)
Dar haide să ne uităm la un exemplu specific despre felul în care Mohamed și-a luat una dintre neveste – de data aceasta ca prizonieră de război.
Safiya, frumoasa evreică.
În A.H. 7, Mohamed deja îi scosese afară, din Arabia, pe majoritatea evreilor. Mai rămăsese un sătuc – Khaybar. Mohamed și armata sa au înconjurat noaptea satul, pe când oamenii dormeau încă. El i-a ucis pe majoritatea bărbaților tineri și pe adulți, iar femeile și copiii au fost luați prizonieri. 17)
Mohamed a observat-o pe una dintre prizoniere, o frumoasă fată pe nume Safiya. Tatăl ei era liderul din Khaybar, iar ea era încă mireasă. Atât mirele cât și tatăl ei au fost uciși de către musulmani în acea zi. Mohamed i-a întrebat pe oamenii săi: ”A cui prizonieră este această femeie?”. Ei au răspuns, ”Ea îi aparține lui Qais bin Thabet Al-Shammas.”.
Mohamed i-a dat acelui bărbat două verișoare ale Safiyei și a luat-o pe Safiya pentru el. Ea l-a însoțit pe Mohamed înapoi către Medina. În timpul călătoriei, după ce ciclul ei menstrual s-a încheiat, Mohamed s-a căsătorit cu ea. 18)
În noaptea în care Mohamed a consumat mariajul său cu Safiya, unul dintre adepții lui Mohamed a patrulat, toată noaptea, de jur împrejurul cortului cu sabia în mână. A doua zi dimineață, Mohamed l-a întrebat de ce a făcut asta. Bărbatul i-a răspuns, ”M-am temut pentru tine, întrucât această femeie putea să te omoare deoarece tu i-ai omorât soțul și tatăl și tribul ei iar până de curând era o infidelă așa că mi-a fost teamă că se va răzbuna.” 19)
NEVESTELE LUI MOHAMED.
Fiecare dintre nevestele lui Mohamed are o poveste în spatele ei, iar eu vi le-am prezentat mai sus pe cele mai interesante dintre ele. Lista completă 20) însă este următoarea:
1. Khadija Bint Khu-Walid (El a fost căsătorit cu ea în Mecca timp de douăzeci și cinci ani, până la moartea ei.)
2. Aisha bint Abu Bakr (Ea era tânără, geloasă, și i-a cauzat probleme dar, ea a fost preferata lui, fiica prietenului cel mai apropiat al lui Mohamed și primul succesor la conducerea Islamului.)
3. Hafza Bint Umar ibn Al-Khattab (Ea a fost fiica unuia dintre cei mai aprigi luptători ai lui Mohamed).
4. Umm-Habib Rumleh bint Abi Sufyan (Ea a fost fiica liderului de trib Quraysh din Mecca care s-a convertit la Islam, chiar înainte ca Mohamed să cucerească orașul.)
5. Zainab Bint Jahsh (Ea a fost prima soție a fiului adoptiv al lui Mahomed. După ei au divorțat, s-a căsătorit cu ea Mohamed.)
6. Umm Salama bint Abi Hend Ummayah.
7. Maymuna Bint El-Harith al-Hilleliah.
8. Sauda bint Zema’a el Amawiya.
9. Juwayriya Bint al-Harith (Era o fată evreică, luată prizonieră de război în raidul asupra tribului Beni Mustaliq, care, întâmplător, a fost același raid în care Aisha a fost acuzată de adulter.)
10. Safiya Bint Ho-yay (Era o fată evreică luată prizonieră de război în timpul raidului asupra satului Khaybar.)
11. Ra-hana bint Shumahon.
12. Maria Bint Shumahon.
13. Umm Sharik.
După cum vă amintiți, Quran-ul permite ca musulmanii să aibă două, trei sau patru neveste, dar Mohamed a fost o excepție. Mohamed a primit o revelație care îi arăta femeile cu care îi era permis să se căsătorească:
”O, Profetule! Noi ţi-am îngăduit să ai ca soţii ţie pe acelea pentru care tu le-ai plătit dota; și pe acelea cuvenite ţie din prada de război pe care ţi-a dat-o Allah; și pe fiicele unchiului și mătușii tale din partea tatălui tău; și pe fiicele unchiului și mătușii tale din partea mamei tale, care au venit cu tine din Meca cu tine; şi pe orice femeie credincioasă ce își dăruieşte ea însăşi sufletul profetului, dacă profetul dorește să se însoare cu ea. Aceasta ţi se cuvine numai ţie, nu şi credincioşilor.” (Surah 33:50)
Când Mohamed a murit, el a lăsat nouă văduve în urma lui. Mohamed le-a interzis acestora ca ele să se mai căsătorească după moartea sa. (Surah 33:6,52)
În afară de nevestele sale, Mohamed a mai avut la dispoziție un alt număr de femei. Acestea erau femeile sclave pe care el le cumpărase sau pe care le dobândise ca prizoniere de război. Toți sclavii, fie că erau femei sau bărbați, erau numiți în arabă ca mikelimen. Sclavii de sex masculin îi puteau servi lui Mohamed la treburile casnice, la a-l îngriji pe el și pe nevestele sale, caii săi și animalele sale. Ei găteau și aduceau apă pentru spălarea de dinainte de rugăciune. Patruzecișitrei dintre acești sclavi de sex masculin sunt menționați în istoria islamică. 21)
Femeile sclave serveau la fel de bine la treburile casnice, dar legea islamică îi permitea lui Mohamed să le folosească pentru plăcerea sa sexuală fără a trebui să se mărite cu ele. Orice copil care rezulta de pe urma acestor relații sexuale nu putea purta numele lui Mohamed după cum nici nu putea emite vreo pretenție la moștenire. Copilul devenea la rându-i un sclav al lui Mohamed, și nu fiu al său, iar Mohamed avea dreptul să-l păstreze sau să-l vândă. Legea islamică îi permitea fiecărui musulman să aibă milkelimen). Douăzecișitrei de astfel de femei sclave sunt menționate în istoria islamică. 22)
RELAȚIILE OBIȘNUITE ALE LUI MOHAMED CU NEVESTELE LUI.
Viața socială a lui Mohamed a abundat de certurile dintre el și nevestele lui precum și de luptele dintre nevestele sale. Istoria islamică dă multe detalii despre aceste încăierări. Uneori nevestele lui Mohamed îi cereau cu insistență acestuia bani iar Mohamed le spunea că nu are nimic să le dea. Adus la exasperare, el s-a separat de ele pentru 29 de zile. Apoi i-a oferit fiecăreia dintre nevestele sale posibilitatea de a divorța de el. El i-a spus Aishei, miresei sale copil, că ea se poate consulta cu părinții săi în această chestiune. Toate nevestele sale au decis să rămână în continuarea în casa sa.23)
Pentru a putea gestiona relațiile cu nevestele sale, Mohamed a decis ca fiecare dintre ele să își petreacă o zi cu el. Dar când Aisha i-a cauzat necazuri, el a ales o altă nevastă să-și petreacă timpul cu ea. O soție s-a plâns de această situație și atunci Mohamed a amenințat că va divorța de ea. Pentru că ea era bătrână, ea a decis, ”Nu divorța de mine. Voi rămâne cu tine și voi renunța la noaptea care mi se cuvine pentru Aisha.”
IISUS ȘI FEMEILE CARE ÎL AJUTAU.
Nu există consemnări în Evanghelii sau în istoria creștină că Iisus s-ar fi căsătorit vreodată sau că ar fi avut vreo soție. El este descris ca având o relație bună cu două surori, Maria și Marta și că el a luat masa în casa lor. (Luca 10; Ioan 12)
Evangheliile menționează deasemenea că un mic grup de femei călătorea împreună cu el și ucenicii spre a-i ajuta.
” Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate şi din sat în sat şi propovăduia şi vestea Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El;
şi mai erau şi nişte femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boli; Maria, zisă Magdalena, din care ieşiseră şapte draci,
Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana şi multe altele care-L ajutau cu ce aveau.” (Luca 8:1-3)
Aceste femei i-au fost ucenice loiale, și ele au rămas alături de Iisus și atunci când El a fost crucificat.
”Acolo erau şi multe femei care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească.
Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei.” (Matei 27:55-56)
După ce trupul lui Iisus a fost coborât de pe cruce, două dintre femei au mers după Iosif din Arimateea și au văzut când i-a așezat trupul în mormânt și cum a rostogolit o piatră mare la intrarea în mormânt. (Matei 27:57-61). Apoi ele au mers să prepare mirodeniile cu care să-i ungă trupul după ce ziua de Sabat va fi fost trecut. Aceste femei au fost și primii oameni care l-au văzut pe Iisus după reînvierea sa.
”La sfârşitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.
Dar iată că le-a întâmpinat Isus şi le-a zis: „Bucuraţi-vă!” Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele şi I s-au închinat.
Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeţi; duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea: acolo Mă vor vedea.” (Matei 28:1,9-10)
Așadar putem vedea că femeile l-au urmat pe Iisus și l-au ajutat. Iisus le-a dat femeilor chiar privilegiul de a fi primii dintre oameni care să-l vadă după reînvierea sa. Nu avem niciun indiciu că Iisus a întreținut relații sexuale cu ele. Societatea evreiască ar fi condamnat un astfel de comportament.
CONCLUZII.
Ce am învățat despre atitudinea lui iisus și a lui Mohamed față de femei?
Caracterul femeii.
Mohamed descrie femeile într-un mod negativ. Iisus le-a tratat pe femei în același mod în care i-a tratat și pe bărbați.
Învățăturile despre căsătorie.
Mohamed descrie o relație în care femeia trebuie să-i fie supusă bărbatului și în care se accepta ca bărbatul să divorțeze de ea în varii circumstanțe. Iisus a vorbit despre căsătorie ca despre uniune poruncită de Dumnezeu, relațiile extraconjugale fiind considerate preacurvie — infidelitatea bărbatului cât și a femeii fiind  singurul motiv îngăduit pentru divorț.
Relațiile cu femeile.
Mohamed a avut multe neveste și a experimentat multe provocări din partea acestora. Iisus nu s-a căsătorit niciodată dar, el a avut un grup de femei care a călătorit alături de el și care l-a ajutat.
Iată cum din nou vedem diferențele dintre personalitatea și caracterul lui Iisus și ale lui Mohamed. Este interesant de observat în ce fel s-au manifestat aceste diferențe atunci când ei au fost confruntați cu situații similare. Capitolul următor descrie patru evenimente surprinzător de paralele din viața lor și felul în care ei au răspuns la acestea.

Note
1. Cărțile Virtuților Bukhari, vol. 8, bk. 76, nr. 456, Relatat de  ‘Imran bin Husain.
2. Cărțile Virtuților Musulmanilor, bk. 4, nr. 1032. Relatat de Abu Dharr.
3. Cărțile Virtuților Bukhari, vol.. 1, BK. 9, nr. 490. Relatat de Aisha.
4. Ibid., Vol. 7, bk. 62, nr. 31. Relatat de Ibn Umar.
5. Ibid., Vol. 1, bk. 6, nr. 301. Narat de Abu Said Al-Khudri.
6. Ibidem, vol. 3, bk. 48, nr. 826. Narat de Abu Said Al-Khudri.
7. Ibidem, vol. 6, bk. 60, nr. 317.
8. Ibidem, vol. 6, bk. 60, nr. 313.
9. Ibidem, vol. 6, bk. 60, nr. 282. Narat de Safiya Bint Shaiba.
10. Cărțile Virtuților Musulmanilor, bk. 8, nr. 3432. Narat de Abu Sa’id al-Khudri. A se vedea, de asemenea, Sahih Muslim, vol.. 2, pt. 2, nr. 3608.
11. Cărțile Virtuților Bukhari, vol.. 7, bk. 62, nr. 121. Relatat de Abu Huraira. A se vedea, de asemenea, Sahih al-Bukhari, nr. 3608.
12. De exemplu, a se vedea Cărțile Virtuților Musulmanilor, bk. 9, nr. 3527.
13. Cărțile Virtuților Bukhari, vol.. 7, bk. 62, nr. 88. Narat de Ursa.
14. Ibidem, vol. 6, bk. 60, nr. 274. Relatat de Aisha.
15. Ibn Kathir, Comentariu Coran (Mansura, Egipt: Faith Library, 1996), vol.. 3, pt. 6, p.. 239.
16. Cărțile Virtuților Bukhari, vol.. 9, bk. 93, nr. 516. Relatat de Anas.
17. Ibn Jarir, Istoria Mesagerilor și Regilor, vol. 3, p.. 251. A se vedea, de asemenea Cărțile Virtuților Bukhari, vol.. 2, bk. 14, nr. 8.
18. Cărțile Virtuților Bukhari, vol.. 4, bk. 52, nr. 143 și Ibn Ishaq în limba engleză, p.. 511.
19. Ibn Ishaq, p.. 517.
20. Ibn Kathir, Începutul și Sfârșitul.
21. Ibid.
22. Ibid.
23. Cărțile Virtuților Musulmanilor, bk. 9, nr. 3498 și 3506. A se vedea, de asemenea Cărțile Virtuților  Bukhari, vol.. 6, bk. 60, nr. 309.
Advertisements
This entry was posted in Iisus si Mohamed and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s